Inflația: ce este, care sunt cauzele și efectele sale

Probabil ai tot auzit în ultima perioadă de inflație și știi deja că aceasta presupune creșterea generală a prețurilor. Aceasta este indicatorul care arată cât valorează în prezent banii pe care îi folosești și cât de sustenabil rămâne bugetul tău într-un context economic aflat în schimbare. Citește mai departe pentru a vedea care sunt cauzele, efectele și cum o creștere a prețurilor îți poate afecta direct buzunarul.

Ce este inflația?

Pe scurt, definiția inflației este creșterea generală și constantă a prețurilor într-o economie. Practic, cu aceeași sumă de bani cumperi mai puține lucruri decât înainte. Economiștii o măsoară prin indicele prețurilor de consum (IPC), care urmărește evoluția costului pentru un coș de produse și servicii reprezentative precum alimente, chirii, transport, energie.

Un nivel moderat de inflație este considerat un semn că economia merge înainte deoarece companiile vând, produc mai mult, angajează, iar salariile tind să urce. Când ritmul creșterii prețurilor accelerează peste așteptări, scade puterea de cumpărare, iar deciziile financiare devin mai complicate. Una dintre consecințe poate fi recesiunea, care apare atunci când PIB-ul scade două trimestre la rând.

Care sunt cauzele acesteia?

Inflația apare atunci când se schimbă echilibrul dintre ceea ce se produce și ceea ce se consumă, iar prețurile încep să urce. Atunci când oamenii cumpără mai mult decât pot oferi fabricile și magazinele într-un anumit moment, piața reacționează firesc prin ajustarea etichetelor, iar acest efect se propagă în tot lanțul economic. La fel de puternic este și efectul costurilor deoarece o simplă creștere a prețului energiei cu 15% nu rămâne niciodată izolată, deoarece se răsfrânge asupra transportului, producției industriale și serviciilor care depind de acestea, iar rezultatul se simte treptat în prețurile finale.

Un alt factor important îl reprezintă dinamica salariilor. Atunci când cresc mai repede decât productivitatea, companiile aleg să transfere diferența în prețuri, pentru a-și proteja marjele și pentru a putea continua să investească. Cursul valutar este un alt factor care trebuie avut în vedere pentru că deprecierea monedei locale face ca importurile să devină mai scumpe, ceea ce se vede imediat în alimente, electronice și echipamente.

Pe lângă acești factori, politica monetară joacă un rol decisiv. Dobânda de referință mai mică înseamnă credite mai accesibile, deci mai mult consum și investiții, iar presiunea pe prețuri se acumulează în lunile care urmează. La toate acestea se adaugă componenta psihologică pentru că atunci când oamenii și companiile se așteaptă ca prețurile să crească, grăbesc achizițiile și ajustează tarifele în avans, ceea ce alimentează și mai mult fenomenul.

Tipuri de inflație

Aceasta se manifestă în mai multe forme, iar modul în care evoluează prețurile poate spune multe despre starea generală a economiei. Dacă poți identifica aceste tipuri îți vei putea da seama dacă scumpirile fac parte dintr-un ciclu previzibil sau dacă arată un dezechilibru mai mare care poate continua pe termen lung.

După ritmul de creștere al prețurilor

La analiza vitezei cu care cresc prețurile putem observa mai multe categorii ale inflației, fiecare cu particularitățile sale. Unele sunt aproape invizibile în viața de zi cu zi, pe când altele pot transforma complet modul în care funcționează piața, economiile populației și chiar deciziile politice.

Târâtoare

Târâtoare - descrie o creștere lentă și constantă a prețurilor, de obicei sub 3% pe an, ritm considerat sănătos pentru majoritatea economiilor dezvoltate. Într-un astfel de context, consumatorii și companiile pot planifica investiții și salarii fără presiuni majore, iar banca centrală își menține obiectivele de stabilitate. Aceasta este situația în care inflația face ca economia să se deruleze fluent prin încurajarea cheltuielilor și evitarea blocajelor cauzate de scăderea cererii.

Moderată

Moderată - apare atunci când prețurile cresc într-un ritm vizibil, dar gestionabil, de regulă între 3% și 10% pe an. În această zonă consumatorii încep să fie mai atenți la cheltuieli, salariile cresc mai rar, iar băncile centrale intervin mai des pentru a tempera fenomenul. Este un nivel care poate stimula economia pe termen scurt, însă dacă persistă prea mult, erodează treptat puterea de cumpărare și creează presiune asupra ratelor dobânzilor.

Rapidă

Când ritmul trece de pragul de 10–20% anual, inflația intră într-o fază în care prețurile se schimbă suficient de repede încât să influențeze deciziile de zi cu zi. În astfel de perioade, oamenii tind să își facă stocuri de produse, companiile ajustează frecvent listele de prețuri, iar economia devine mai volatilă. Investițiile pe termen lung încep să se amâne, iar accentul se mută pe protejarea capitalului și pe adaptarea la scumpirile continue.

Hiperinflația

Hiperinflația este scenariul extrem, cu creșteri de prețuri care pot depăși chiar și 50% pe lună, ceea ce duce la prăbușirea valorii monedei. În astfel de contexte, banii își pierd funcția de mijloc de schimb, oamenii se grăbesc să cheltuie imediat ce primesc salariul, iar economiile în numerar au o valoare tot mai mică. Exemple istorice precum Germania anilor 1920 sau Venezuela în ultimul deceniu, arată că hiperinflația produce dezechilibre sociale masive și obligă autoritățile să ia măsuri radicale, care pot include schimbarea monedei sau reforme fiscale și politice profunde.

Galopantă

Inflația galopantă este mai puțin severă decât hiperinflația, dar suficient de accelerată pentru a destabiliza economia, cu ritmuri de creștere de peste 20–30% pe an. În aceste condiții, planificarea pe termen lung devine aproape imposibilă deoarece creditele își pierd relevanța, iar economiile populației se devalorizează într-un ritm alarmant. Guvernele și băncile centrale sunt de obicei forțate să reacționeze rapid prin politici monetare restrictive și măsuri fiscale, pentru a recâștiga încrederea publicului.

După tipul mecanismului economic

Pe lângă ritmul în care cresc prețurile, este important de înțeles și mecanismul care stă la baza fenomenului. Economiștii analizează ce factori alimentează scumpirile pentru că soluțiile de control depind direct de cauze. Unele forme de inflație apar într-o economie care crește și consumă tot mai mult, altele se nasc din blocaje, costuri mai mari sau dezechilibre externe.

Inflația determinată de cerere

Acest tip apare atunci când cererea depășește capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii. În perioadele de creștere economică accelerată, oamenii cumpără mai mult, companiile investesc, iar producătorii nu reușesc să țină pasul. Rezultatul este creșterea generală a prețurilor, considerată de multe ori „inflație bună” pentru că demonstrează că economia și piața muncii sunt puternice. Băncile centrale răspund de obicei prin creșterea dobânzilor, pentru a tempera consumul și a readuce echilibrul între cerere și ofertă.

Inflația încorporată

Încorporată - este mai subtilă și ține de modul în care companiile și angajații se raportează la așteptările privind scumpirile viitoare. Dacă salariații cer majorări anticipate pentru a acoperi prețurile mai mari, iar companiile transferă aceste costuri în prețul produselor, se creează un cerc care se autoalimentează. Acest tip de inflație este mai greu de controlat pentru că nu vine neapărat dintr-un șoc cauzat de ceva anume, însă din comportamente economice și sociale.

Inflația prin costuri (cost-push)

Inflația prin costuri apare atunci când prețurile cresc deoarece producția devine mai scumpă. Scumpirea materiilor prime, a energiei sau a forței de muncă este transmisă direct în prețul final. Un exemplu este dacă prețul petrolului urcă de la 70 la 90 de dolari pe baril într-un interval de câteva luni, costul transportului și al produselor dependente de energie începe să crească, iar acest efect se simte în toate industriile, de la agricultură la comerț.

Inflația prin monedă

Acest tip este legat de cantitatea de bani aflată în circulație. Dacă masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii, banii își pierd din valoare. Economiștii urmăresc acest fenomen prin indicatori precum masa monetară M2, care include numerarul aflat în circulație, plus depozitele din bănci pe termen scurt și conturile curente. M2 arată cât de multă „lichiditate” există la dispoziția oamenilor și a companiilor pentru a cheltui sau investi.

Dacă M2 urcă, de exemplu, cu 15% într-un an, iar economia produce doar cu 3–4% mai mult, rezultatul este presiunea de creștere a prețurilor. Băncile centrale monitorizează atent acest indicator și, dacă expansiunea este prea mare, pot crește dobânzile sau pot retrage lichiditate din piață, pentru a preveni scumpirile.

Inflația importantă

Inflația importată apare atunci când prețurile cresc din cauza scumpirilor din alte țări, mai ales pentru economiile dependente de importuri. Deprecierea monedei cu 10% face ca toate bunurile aduse din exterior să coste mai mult în moneda locală, ceea ce poate adăuga 0,5–1 punct procentual la rata anuală a inflației.

Inflația prin structuri

Inflația prin structuri este mai puțin vizibilă, dar la fel de importantă. Apare atunci când anumite sectoare ale economiei rămân blocate sau ineficiente și nu reușesc să livreze suficient pentru a acoperi cererea. De exemplu, dacă sectorul construcțiilor are întârzieri majore din cauza lipsei de forță de muncă, prețul locuințelor poate crește cu 10–15% anual chiar dacă restul economiei avansează într-un ritm mai lent. Acest tip este mai dificil de corectat, pentru că necesită reforme structurale și investiții pe termen lung.

Care sunt efectele inflației asupra economiei și cum ne poate afecta?

Inflația schimbă modul în care funcționează toată economia, de la costul materiilor prime până la dobânzile la credite. Pentru companii, scumpirile înseamnă cheltuieli mai mari și presiune pe marje, ceea ce le obligă fie să majoreze prețurile, fie să reducă investițiile. Pentru populație cel mai vizibil efect este scăderea puterii de cumpărare deoarece cu același salariu cumperi mai puțin. Dacă indicele de inflație este de 8% într-un an, un salariu care rămâne neschimbat pierde echivalentul a aproape o lună de venit real.

Inflația influențează și comportamentul oamenilor, iar în perioade cu scumpiri accelerate cumpărăturile se fac mai repede, economiile se mută în instrumente care oferă protecție de exemplu titluri de stat indexate, depozite cu dobândă fixă sau active reale precum imobiliarele. Băncile centrale reacționează, de obicei, prin creșterea dobânzilor, ceea ce scumpește creditele ipotecare și încetinește consumul.

Un studiu al Băncii Centrale Europene arată că o creștere a dobânzii cheie cu 1 punct procentual reduce rata inflației cu aproximativ 0,3–0,5 puncte după un an, dar și încetinește creșterea economică. DAE arată cât te costă în realitate un credit pe parcursul unui an și devine reperul cel mai util atunci când dobânzile se schimbă pe fondul inflației.

La ce se referă rata inflației și cum se poate calcula?

Rata inflației arată cu cât au crescut, în medie, prețurile într-o anumită perioadă, de obicei un an. Indicatorul cel mai folosit este Indicele Prețurilor de Consum (IPC), care măsoară cât costă în prezent un „coș” de produse și servicii comparativ cu o perioadă de referință. Coșul include alimente, utilități, chirii, transport, îmbrăcăminte, servicii medicale și alte cheltuieli obișnuite.

Formula de calcul a inflației este simplă, se compară valoarea coșului din perioada curentă cu valoarea din perioada de bază, iar diferența procentuală reprezintă rata inflației. De exemplu, dacă același coș costa 1.000 de lei anul trecut și 1.080 de lei anul acesta, rata inflației este de 8%.

Pentru o imagine mai detaliată, economiștii folosesc și indicele prețurilor de consum (IAPC), util pentru comparații între țări sau deflatorul PIB, care arată cum evoluează prețurile pentru întreaga economie, nu doar pentru consumul populației. Potrivit datelor Eurostat, în 2022 rata medie a inflației în UE a fost de 9,2%, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii, influențat în mare parte de scumpirile la energie și alimente.

Ce trebuie să știm despre inflația în România?

Inflația din România a urcat constant în 2025, de la 5,1% în ianuarie la aproape 10% în august, potrivit INS. Creșterile cele mai vizibile au fost la energie (+63%), servicii (+9,8%) și alimente proaspete, mai ales legume și fructe. BNR monitorizează atent inflația de bază, care rămâne ridicată, semn că scumpirile nu vin numai din factori externi, dar și din cererea internă și din costurile de producție.

Pentru oamenii de rând acest lucru înseamnă că fiecare leu acoperă mai puține cheltuieli decât în urmă cu un an, iar puterea de cumpărare s-a redus cu aproape 10% în medie. Dacă ai credite cu dobândă variabilă, este probabil să fi observat rate mai mari, pentru că banca centrală menține o politică monetară restrictivă tocmai pentru a ține sub control prețurile. De asemenea, este posibil ca în perioadele de instabilitate economică să ai nevoie de un mic sprijin financiar, iar un credit cu buletinul poate fi soluția rapidă pe care să te poți baza.

Care sunt cele mai bune măsuri de combatere?

Scăderea inflației nu se face doar cu dobânzi mai mari. Dacă dobânda de politică monetară urcă de la 7% la 7,5%, creditele devin mai scumpe, dar efectul real se vede abia peste 6–9 luni. În paralel este nevoie de soluții care cresc oferta de produse și servicii: mai multă producție de energie la nivel local reduce dependența de importuri, ceea ce înseamnă prețuri mai stabile la facturi.

Un exemplu bun este agricultura, dacă importurile de legume acoperă 30% din consum și prețurile externe cresc cu 10%, scumpirea ajunge imediat în piață. Investițiile în sere moderne sau în lanțuri de distribuție la nivel local pot amortiza acest efect. La fel și în transport deoarece infrastructura mai eficientă scade costurile logistice, ceea ce reduce presiunea pe prețurile finale.

Pentru combaterea inflației prioritățile ar trebui să fie reducerea deficitului bugetar și stimularea sectoarelor în care producția nu ține pasul, pentru că fiecare miliard cheltuit în plus împinge cererea mai sus. Măsurile de sprijin special pentru energie sau pentru alimente de bază pot proteja categoriile vulnerabile fără să alimenteze consumul excesiv.

Cum poți să te protejezi de inflație?

Când prețurile cresc mai repede decât veniturile trebuie să îți reorganizezi bugetul. Începe să monitorizezi cheltuielile lunare și prioritizează produsele și serviciile cu adevărat esențiale. De exemplu, dacă inflația este 8% și salariul tău a rămas neschimbat, pierzi echivalentul a aproape o lună de venit pe an.

Economiile ținute în conturi curente se devalorizează cel mai repede, așa că mută o parte din bani în depozite cu dobândă fixă sau în titluri de stat care oferă randamente apropiate de indicele inflației. Titlurile de stat pentru populație au dobânzi de 6–7% pe an, ceea ce protejează puterea de cumpărare. De asemenea, gestionarea datoriilor face loc în buget și reduce expunerea la majorarea dobânzilor. De exemplu, o rambursare anticipată de 10% din principal în primul an reduce costul total al dobânzii și poate scurta durata creditului cu 6–12 luni, în funcție de tipul finanțării și nivelul dobânzii.

Investițiile în active reale pot fi o soluție deoarece imobiliarele, terenurile sau chiar metalele prețioase tind să își păstreze valoarea mai bine în perioade cu inflație ridicată. Dacă preferi să rămâi pe piața financiară, ia în considerare fonduri de investiții diversificate sau acțiuni din sectoare rezistente la inflație, cum ar fi energie sau utilități. De asemenea, cumpără produse neperisabile în cantități mai mari atunci când găsești prețuri bune, pentru că acestea vor costa mai mult în lunile următoare.

Inflația schimbă prețurile, bugetul și prioritățile, însă poate deveni și un reper pentru decizii mai bune. Când urmărești indicatorii economici vezi cum evoluează dobânzile și ajustezi modul în care economisești și investești, poți să transformi un fenomen economic într-un ghid pentru planurile tale. Prețurile se modifică constant, dar tu decizi cum răspunzi în așa fel încât să rămâi în avantaj chiar și în perioade cu scumpiri.

Bibliografie:

1. BNR Inflation Report August 2025 - https://www.bnr.ro/uploads/2025-05-20inflationreportaugust2025_documentpdf_545_1756468684.pdf
2. European Economic Forecast. Spring 2025 - https://economy-finance.ec.europa.eu/document/download/e9de23c8-b161-40d0-9ad7-e04a25500023_en?filename=ip318_en.pdf
3. https://www.reuters.com/markets/europe/ecb-survey-sees-lower-inflation-2-over-longer-term-2025-07-25/