ROBOR - ce este și cum se calculează?

Puține cuvinte reușesc să adune în jurul lor atâtea întrebări, suspiciuni sau chiar emoții ca ROBOR, acest reper după care băncile își calibrează dobânzile și tu, inevitabil, ajungi să-ți construiești bugetul lună de lună. ROBOR a devenit un punct de interes pentru oricine interacționează cu un credit, indiferent de experiență sau nivelul de pregătire financiară.

Dacă vrei să știi ce anume determină valoarea acestui indice, cum i se calculează fiecare mișcare și ce impact poate avea asupra planurilor tale, atunci merită să citești rândurile care urmează.

Ce este ROBOR?

Numele provine de la “Romanian Interbank Offer Rate” și reprezintă rata dobânzii la care principalele bănci comerciale din țară sunt dispuse să își împrumute bani între ele. ROBOR arată cât de scump sau accesibil este, pentru bănci, să se împrumute una de la cealaltă, iar acest “preț al banilor” ajunge, mai departe, să influențeze direct costul creditelor tale.

Există mai multe tipuri de ROBOR, însă cele mai relevante pentru persoanele cu credite sunt ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni. Astfel, dacă ai, spre exemplu, un credit cu dobândă variabilă raportată la ROBOR 1 lună, dobânda la creditul tău se actualizează în fiecare lună, în funcție de valoarea acestui indice la data actualizării.

De-a lungul ultimilor ani, ROBOR la 3 luni a avut fluctuații mari, iar în 2018, spre exemplu, media anuală a fost de aproximativ 3,15%, pe când în 2022 a depășit chiar și pragul de 8%, pe fondul inflației și al instabilității economice. Aceste creșteri s-au transpus în rate lunare simțitor mai mari pentru mii de români.

Dacă vrei să îți faci o idee, o diferență de 2-3 puncte procentuale la ROBOR poate însemna, pentru un credit de 200.000 de lei pe 20 de ani, o rată lunară mai mare cu câteva sute de lei.

Când a apărut acest indice?

Indicele ROBOR a fost introdus oficial în România în anul 1995, iar decizia a venit din partea Băncii Naționale a României, care a preluat modelul piețelor financiare internaționale și l-a adaptat la contextul național. Scopul principal a fost să existe o bază transparentă pentru tranzacțiile dintre bănci, iar ulterior acest reper a devenit standard și pentru creditele cu dobândă variabilă acordate populației și companiilor. De la introducerea sa, cursul ROBOR se publică zilnic pe baza cotațiilor comunicate de cele mai importante bănci active în România.

Cum funcționează ROBOR?

Evoluția ROBOR indică costul real al banilor între băncile comerciale, pe perioade scurte, și este calculat în fiecare zi lucrătoare, la ora 11:00, pe baza ofertelor transmise de principalele instituții financiare din România. Băncile participante comunică nivelul dobânzii la care sunt dispuse să acorde sau să primească împrumuturi de la alte bănci, fără garanții reale, pentru termene de una, trei, șase, nouă sau douăsprezece luni.

Rezultatul este publicat ca valoare oficială a ROBOR pentru fiecare scadență, ceea ce pentru tine acest lucru înseamnă că orice mișcare în sus sau în jos a indicelui se va reflecta direct în costul ratelor lunare.

Diferența dintre ROBOR și IRCC

ROBOR și IRCC sunt doi indici care stau la baza dobânzilor variabile din România, dar funcționează după reguli distincte și aduc rezultate diferite pentru cei cu credite. ROBOR, activ încă din 1995, se calculează zilnic, pe baza ofertelor de împrumut între bănci, însă IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) a fost introdus în mai 2019, ca măsură pentru protejarea clienților de volatilitatea excesivă a dobânzilor.

IRCC se bazează pe media tranzacțiilor reale efectuate între bănci, pe o perioadă de trei luni și se actualizează trimestrial. Dacă ai un credit legat de IRCC, dobânda se schimbă doar de patru ori pe an, nu la fiecare fluctuație zilnică. De exemplu, în ultimii ani, diferența dintre cei doi indici a ajuns să conteze: în 2022, ROBOR la 3 luni a depășit 8%, iar IRCC a urcat mult mai lent, de la 2,41% la 5,71%.

IRCC aduce o volatilitate mai mică și mai multă predictibilitate pentru cei care urmăresc stabilitatea ratelor lunare, pe când ROBOR reacționează mai rapid la schimbările pieței financiare.

Cum se calculează ROBOR?

Banca Națională a României colectează cotațiile de dobândă transmise de cele mai importante bănci active în sistemul local, iar fiecare bancă anunță la ce dobândă ar fi dispusă să împrumute sau să ia cu împrumut lei, fără garanții, pe diverse perioade, de la una la douăsprezece luni. După centralizarea acestor valori, se elimină extremitățile (cele mai mari și cele mai mici cotații), iar din restul se calculează media aritmetică.

Aceasta devine valoarea oficială ROBOR pentru ziua respectivă, pentru fiecare scadență (de exemplu, ROBOR 3M pentru creditele cu actualizare la 3 luni). Acest mod de calcul urmărește să indice realitatea pieței interbancare, iar de exemplu, dacă pe piață apar tensiuni sau lipsă de lichiditate, ROBOR poate crește semnificativ într-un timp foarte scurt.

Cum pot fi ratele influențate de indicele ROBOR?

ROBOR are un rol decisiv în calculul ratelor lunare pentru creditele cu dobândă variabilă. Orice creștere a acestui indice se reflectă automat în costul total pe care îl plătești băncii. Spre exemplu, dacă ai un credit ipotecar de 200.000 de lei pe 25 de ani, o diferență de doar 1% la ROBOR poate însemna o creștere a ratei lunare cu aproximativ 120-140 de lei.

Fluctuațiile ROBOR sunt strâns legate de evoluția economiei și de nivelul lichidității din sistemul bancar. În perioadele de incertitudine sau inflație ridicată, ROBOR tinde să crească, ceea ce poate pune presiune pe bugetul oricui are credite raportate la acest indice. Din acest motiv, dacă te gândești să accesezi un credit sau ai deja unul, ai putea să ții cont de modul în care gradul de îndatorare este influențat de istoricul ROBOR.

Responsabilităţile băncilor care participă la calculul ROBOR

Fiecare instituție selectată de Banca Națională a României trebuie să transmită, zilnic, cotații pentru dobânzile la care este dispusă să acorde sau să accepte împrumuturi interbancare. Totodată, băncile trebuie să respecte regulile stabilite de BNR cu privire la modul de transmitere a datelor, termenele limită și criteriile de eligibilitate pentru a rămâne parte din acest sistem. Orice abatere sau încercare de influențare artificială a valorilor ROBOR este monitorizată și poate atrage sancțiuni.

Factori care influenţează evoluția ROBOR

Graficul ROBOR indică dinamica reală a economiei și a pieței financiare. Sunt mai mulți factori care pot determina creșteri sau scăderi bruște ale acestui indice, iar acești factori se află în permanentă interacțiune. Un factor principal este nivelul inflației, care își poate pune amprenta direct pe costul creditării, iar atunci când crește inflația, băncile ajustează dobânzile pentru a-și proteja marjele de profit. Politicile monetare adoptate de Banca Națională, în special modificarea dobânzii de politică monetară sau intervențiile pe piața valutară pot schimba imediat valorile ROBOR.

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar obligă băncile să se împrumute la dobânzi mai ridicate, ceea ce împinge indicele în sus. De asemenea, modificările de fiscalitate sau anunțurile privind o posibilă recesiune pot genera mai multă volatilitate, pentru că băncile tind să fie mai prudente și să ajusteze costurile de finanțare.

Inflația

Inflația are un impact direct asupra costului banilor în economie și, implicit, asupra nivelului ROBOR. Atunci când prețurile cresc semnificativ, băncile devin mai prudente în acordarea de împrumuturi și își ajustează imediat ofertele de dobândă pentru a se proteja de pierderile de valoare generate de inflație.

În perioadele cu inflație ridicată, costurile de finanțare cresc atât pentru clienți, cât și pentru instituțiile financiare care fac tranzacții între ele. Acesta este motivul pentru care, de fiecare dată când Institutul Național de Statistică anunță o inflație accelerată, valorile ROBOR urmează de obicei același trend ascendent.

Politici monetare

Politicile monetare adoptate de Banca Națională a României reprezintă un instrument de reglare a fluxului de bani din economie și au un efect imediat asupra indicelui ROBOR. Majorarea sau scăderea dobânzii de politică monetară influențează apetitul băncilor pentru a se împrumuta între ele. De exemplu, atunci când BNR crește dobânda cheie, costul finanțării devine mai mare pentru toate băncile, ceea ce determină o creștere automată a ROBOR.

Pe de altă parte, relaxarea politicii monetare sau injectarea de lichiditate pot avea un efect invers, care duce la scăderea indicelui. Intervențiile BNR sunt atent urmărite de piețele financiare și pot genera reacții în valorile ROBOR, indiferent de contextul general al economiei.

Deficitul de fonduri al băncilor

Situațiile în care băncile se confruntă cu un deficit de lichiditate determină o creștere a ROBOR. În lipsa fondurilor suficiente pentru operațiunile zilnice sau pentru a-și acoperi obligațiile, băncile apelează la împrumuturi de la alte instituții. Cererea crescută pentru bani pe piața interbancară duce la o majorare a dobânzilor percepute, iar acest fenomen se reflectă imediat în evoluția ROBOR. În perioadele tensionate sau în momentele în care fluxurile de numerar devin incerte, de exemplu în cazul crizelor financiare, nivelul acestui indice poate crește abrupt.

Fiscalitatea

Modificările legislative privind taxele și impozitele din sectorul financiar-bancar pot influența semnificativ nivelul ROBOR. O fiscalitate mai strictă, taxe suplimentare pe activele băncilor sau schimbări în regimul fiscal aplicat instituțiilor de credit pot determina o creștere a costurilor operaționale pentru bănci. În aceste condiții, băncile transferă o parte din povară în costurile de finanțare interbancară, ceea ce se vede rapid în valorile ROBOR.

De asemenea, anunțurile privind posibile schimbări fiscale sau noi reglementări determină de multe ori reacții de ajustare din partea instituțiilor financiare, iar acest comportament preventiv poate aduce volatilitate suplimentară pe piața dobânzilor.

Ce beneficii aduce indicele ROBOR?

Faptul că ROBOR este calculat zilnic pe baza cotațiilor din piață, te ajută să ai o imagine corectă asupra costului real al creditelor și să urmărești ușor evoluția dobânzilor. Astfel, poți compara mai ușor ofertele de la diferite bănci sau poți decide când este momentul potrivit să accesezi un credit.

De asemenea, existența unui indice oficial protejează clienții de eventuale practici netransparente și forțează băncile să-și fundamenteze ofertele pe date reale. În plus, ROBOR funcționează ca reper inclusiv pentru produsele de tip credit de nevoi personale, pentru credite ipotecare și linii de credit pentru companii.

Cine mai folosește ROBOR azi?

Deși IRCC a devenit reperul oficial pentru creditele noi acordate persoanelor fizice după mai 2019, ROBOR rămâne prezent în portofoliile băncilor și ale clienților cu contracte mai vechi. Dacă ai semnat un credit cu dobândă variabilă înainte de această dată, este foarte probabil ca rata ta lunară să fie în continuare legată de ROBOR.

În plus, companiile și unele persoane juridice folosesc în continuare acest indice ca referință pentru credite sau linii de finanțare. ROBOR se mai aplică și în cazul unor produse de economisire, linii de credit pe termen scurt sau credite ipotecare pentru persoane fizice cu contracte active înainte de schimbarea reglementărilor.

Concluzii

ROBOR este unul dintre reperele pe care nu ai cum să le ignori atunci când vrei să iei decizii bune din punct de vedere financiar. Dacă ai deja un credit sau analizezi o nouă oportunitate, este bine să înțelegi modul în care funcționează acest indice pentru a fi mereu cu un pas înainte. Alege să te informezi și să urmărești constant evoluția ROBOR!