Stagflație: Ce este și când apare acest fenomen economic?

Stagflația este un fenomen economic care apare atunci când prețurile cresc, economia stagnează, iar șomajul se accentuează în același timp. Pentru oamenii de rând și companii, acest fenomen se traduce prin costuri mai mari, venituri puse sub semnul întrebării și decizii tot mai greu de luat. Stagflația creează confuzie pentru că afectează simultan consumul, investițiile și piața muncii, iar soluțiile clasice funcționează greu. Dacă vrei să știi mai multe decât definiția stagflației, să înțelegi când apare, cum o recunoști și ce impact are asupra economiei, citește până la final.

Care sunt principalele cauze ale stagflației?

Stagflația apare atunci când economia devine presată și nimeni nu mai are spațiu real de manevră. Aceasta este rară deoarece presupune ca inflația și stagnarea să apară simultan. Principalele cauze pot fi:

Explozia costurilor cu energia și materiile prime - aproape toate episoadele istorice de stagflație au avut ca declanșator scumpirea energiei. De exemplu, în anii ’70, prețul petrolului s-a triplat într-un interval foarte scurt, iar economiile dezvoltate au intrat în blocaj în scurt timp.

Politici economice care nu sunt adaptate realității - guvernele și băncile centrale tind să susțină economia cât mai mult timp posibil cu dobânzi mici, stimulente, bani pompați în sistem. Problema apare când aceste măsuri continuă chiar și după ce economia începe să dea semne de supraîncălzire deoarece urcă inflația, iar creșterea economică încetinește.

Productivitate scăzută - economia crește sănătos atunci când produce mai mult cu aceleași resurse. În perioadele de incertitudine scad investițiile, tehnologia se adoptă mai lent, iar eficiența generală are de suferit.

Lanțuri de aprovizionare fragile - crizele recente au arătat cât de vulnerabile sunt lanțurile globale. O întârziere de câteva săptămâni într-un port sau lipsa unor componente cheie poate afecta nenumărate industrii. De exemplu, criza semiconductorilor din ultimii ani a dus la creșterea prețurilor autoturismelor, dar și aparatelor electronice în toată lumea.

Tensiuni geopolitice - conflictele, sancțiunile și instabilitatea politică afectează comerțul internațional și fluxurile de capital deoarece investitorii devin prudenți, companiile își reduc planurile de extindere, iar economia ajunge într-o stare de așteptare.

Obiceiurile consumatorilor - când oamenii se așteaptă la scumpiri, își schimbă comportamentul și încep să renunțe la anumite achiziții, amână eventuale investiții, iar astfel de așteptări pot alimenta stagflația chiar și fără o criză majoră în fundal.

Cum se poate măsura?

Stagflația se vede din modul în care mai multe lucruri încep să arate îngrijorător în același timp, iar combinația lor devine greu de ignorat. Primul semn este legat de prețuri, deoarece atunci când inflația rămâne ridicată luni la rând, peste 5–6% pe an, iar scumpirile se simt constant în chirii, mâncare, energie și servicii, economia se află sub presiune.

De asemenea, dacă produsul intern brut crește lent sau stagnează este un semn că lucrurile nu mai avansează natural. Firmele vând mai greu, sunt amânate investițiile, banii circulă mai greu, iar problema se dezvoltă atunci când continuă scumpirile pe lângă lipsa creșterii. Alături de inflație și creșterea economică, merită urmărite și dobânzile din piață deoarece indicatori precum ROBOR arată cât de scumpă devine creditarea.

La toate acestea se adaugă și piața muncii în cazul căreia în perioadele normale, inflația mare vine la pachet cu multe joburi și salarii în creștere. În stagflație, șomajul începe să urce sau rămâne blocat la un nivel ridicat, chiar dacă prețurile continuă să crească.

Un detaliu mai puțin vizibil, dar foarte important, ține de productivitate. Când oamenii și firmele muncesc la fel de mult, dar rezultatele apar mai greu, economia intră într-o zonă de blocaj. Practic, se produce mai greu, mai scump și mai ineficient, ceea ce se reflectă în tot lanțul, de la costuri până la prețuri.

Stagflație vs. inflație

De multe ori stagflația este confundată cu inflația, pentru că ambele au legătură directă cu scumpirile. Inflația înseamnă, în termeni simpli, creșterea generală a prețurilor într-o economie, de obicei într-o perioadă în care consumul merge bine, salariile cresc, iar economia este activă. Poți citi aici mai multe despre inflație.

Stagflația complică lucrurile pentru că aduce mai multe riscuri. Prețurile cresc la fel de vizibil, însă economia nu mai are energie, iar piața muncii începe să dea semne de slăbiciune. Oamenii simt la buzunar scumpirile, dar nu beneficiază de venituri mai mari sau de oportunități noi care să compenseze presiunea financiară. Tocmai această combinație face stagflația mult mai greu de gestionat decât o perioadă clasică de inflație.

Caracteristici	Inflație	Stagflație
Evoluția prețurilor	Cresc constant	Cresc constant
Creșterea economică	De regulă pozitivă	Slabă sau stagnantă
Piața muncii	Relativ stabilă, uneori tensionată	Șomaj în creștere
Puterea de cumpărare	Scade, dar poate fi compensată de venituri	Scade puternic
Soluții economice	Mai ușor de aplicat	Greu de calibrat

Pe scurt, inflația este o problemă serioasă, dar gestionabilă în multe situații. Stagflația devine complicată tocmai pentru că atinge din mai multe direcții în același timp și lasă mai puțin spațiu de manevră pentru economie, companii și consumatori.

Cum ne afectează stagflația?

Stagflația implică mai multe zone ale vieții de zi cu zi în același timp. Primul lucru pe care îl observă majoritatea oamenilor este scăderea puterii de cumpărare. Asemănător unei perioade de recesiune, prețurile cresc constant, de la alimente și utilități până la chirii și servicii, iar veniturile rămân pe loc sau cresc mult mai lent. Chiar și o inflație de 6–7% pe an poate eroda serios bugetul unei familii, mai ales atunci când nu există creșteri salariale care să țină pasul.

Pe piața muncii, lucrurile devin mai tensionate deoarece companiile sunt mai prudente, încetinesc angajările, iar unele domenii încep să piardă locuri de muncă. Pentru cei care își caută un job sau se gândesc la o schimbare, opțiunile sunt mai puține, iar negocierile salariale devin mai dificile. Chiar și pentru cei care au deja un loc de muncă stabil, începe să dispară sentimentul de siguranță.

Stagflația afectează și deciziile mari, în special achiziția unei locuințe, pornirea unei afaceri sau investițiile pe termen lung. Dobânzile tind să rămână ridicate, se înăsprește creditarea, iar riscurile par mai mari. Mulți aleg să amâne astfel de planuri, ceea ce încetinește și mai mult economia.

La nivel de companii, presiunea vine din două direcții, costuri mai mari și cerere mai slabă. Se scumpesc materiile prime, energia și logistica, pe când clienții devin mai atenți la cheltuieli. În general se subțiază marjele de profit și se pun pe pauză deciziile legate de investiții sau extindere.

În timp, stagflația creează o stare generală de incertitudine. Oamenii devin mai precauți, se reduce consumul, iar economia ajunge într-un cerc vicios, în care scumpirile și stagnarea se alimentează reciproc. Chiar și regula 50 30 20 este mai dificil de aplicat deoarece partea destinată cheltuielilor de bază tinde să crească și lasă mai puțin spațiu pentru economii sau consum.

Care sunt semnalele de avertizare în economie?

Stagflația nu apare din senin, iar înainte să se instaleze complet există câteva semnale care încep să se repete și care, privite separat, pot părea gestionabile. Unul dintre semne este momentul în care prețurile continuă să crească, chiar dacă economia dă semne vizibile de oboseală. Consumul încetinește, oamenii devin mai atenți la cheltuieli, însă scumpirile nu se opresc, mai ales în zonele de bază, cum sunt energia, alimentele și serviciile esențiale.

Un alt indiciu apare atunci când firmele încep să vorbească tot mai des despre costuri și tot mai rar despre creștere. Se restrâng bugetele, se amână planurile de extindere, iar angajările se temperează. Chiar dacă nu apar concedieri masive, ritmul de creare a locurilor de muncă scade vizibil, iar piața muncii își pierde dinamica.

Un alt semnal este legat de investiții. Atunci când investițiile publice și private stagnează sau scad, deși inflația rămâne ridicată, economia intră într-o zonă de blocaj. Capitalul devine precaut, iar proiectele mari sunt puse pe pauză din cauza incertitudinii.

Se mai vede și o schimbare în comportamentul consumatorilor. Oamenii cumpără mai puțin, compară mai mult, amână achiziții care înainte păreau normale, iar această prudență generalizată frânează economia, fără să reducă automat presiunea pe prețuri.

Cum se poate preveni stagflația?

Prevenirea stagflației ține mai puțin de soluții rapide și mai mult de unele decizii luate la timp, înainte să se adune dezechilibrele. În primul rând, este necesar ca politicile economice să fie ajustate gradual deoarece atunci când inflația începe să crească, reacțiile întârziate sau extreme pot crea mai multe probleme, mai ales dacă frânează brusc o economie deja fragilă.

Un rol important îl are echilibrul dintre controlul prețurilor și susținerea creșterii economice. Dobânzile trebuie calibrate astfel încât să tempereze scumpirile fără să blocheze complet investițiile și creditarea. Istoric vorbind, episoadele în care băncile centrale au reușit să evite stagflația au fost cele în care ajustările au fost făcute din timp, nu sub presiunea unei crize deja instalate.

La fel de importantă este susținerea productivității. Investițiile în infrastructură, tehnologie și educație ajută economia să producă mai eficient, ceea ce reduce presiunea pe prețuri și creează spațiu pentru creștere. Contează și diversificarea surselor de energie și a lanțurilor de aprovizionare deoarece dependența de un singur furnizor sau de o singură piață face economia vulnerabilă la șocuri de preț și blocaje logistice.

Ce ar trebui să facă companiile în această perioadă?

În perioadele de stagflație, companiile sunt nevoite să fie mai atent ca oricând, pentru că presiunea vine din ambele părți, astfel cresc costurile, iar clienții devin mai prudenți cu banii. Primul pas este o privire asupra cheltuielilor pentru optimizarea costurilor, renegocierea contractelor și eliminarea risipei.

În același timp, devine esențială gestionarea atentă a prețurilor deoarece majorările bruște pot îndepărta clienții, mai ales într-un context în care scade puterea de cumpărare. Companiile care reușesc să comunice valoarea produselor sau serviciilor și să ajusteze prețurile gradual au șanse mai mari să își păstreze baza de clienți.

Nu în ultimul rând, contează enorm relația cu angajații. Comunicarea, menținerea unui climat de încredere și investițiile în oameni pot preveni pierderea oamenilor exact într-un moment în care stabilitatea este extrem de importantă.

Stagflația este unul dintre acele contexte economice care pune presiune pe toată lumea, de la consumatori la companii, pentru că aduce scumpiri, incertitudine și decizii dificile în același timp. Acum știi ce înseamnă stagflația, iar dacă vrei să fii pregătit pentru schimbările economice și să îți adaptezi mai ușor strategiile, urmărește constant piața și rămâi conectat la evoluția acesteia.

Bibliografie:

1. What is stagflation? A double whammy of headwinds – Britannica - https://www.britannica.com/money/what-is-stagflation
2. Stagflation Defined: Risks, Causes, and Cure – Netsuite 2022 - https://www.netsuite.com/portal/resource/articles/business-strategy/stagflation.shtml
3. Global Economic Prospects – 2022 - https://thedocs.worldbank.org/en/doc/18ad707266f7740bced755498ae0307a-0350012022/related/Global-Economic-Prospects-June-2022-Topical-Issue-1.pdf